Iadul alb
Ianuarie 2002 : La 11 dimineata deja minim de 20 de retardati pe afara, uzi pana la chiloti, bocanci in care ne afundam, fesuri de Axinte si geci peticite. Multa zapada. Multa zapaceala si nebunie. Frig in draci, ninsoare grava. Dar eram acolo. Eram acolo, minim 20 de retardati intr-un loc, si traiam momente de fericire si zambete autentice. Oameni de zapada, bulgareala, cazemate, derdelusuri, nu conta activitatea, nu conta vremea sau temperatura, conta sentimentul. Si sentimentul era autentic si inaltator.
Ianuarie 2012 : O fulguiala e considera viscol. O temperatura scazuta inseamna ger. Oamenii se prefac ca nu mai stiu de izmene pe sub pantaloni si strat dublu de sosete. Ei sunt eleganti, nu mai sunt copii, au simt estetic si matur. Nu mai iese nici pulea pe afara. Se simt bine ca sobolanii la caldura, intre 4 pereti, unde fut un 9gag pe Facebook sau se uita la filme tampite si beau ciocolata calda. Da, au redescoperit ciocolata calda si vinul fiert, dar e fix nul, pentru ca n-au pretext. Pretextul pentru ciocolata calda, vinul fiert sau un simplu ceai ferbinte e 4 ore de stat in zapada, frig, bataie si nebunie. Ciocolata calda sau vin fiert dupa o zi de stat intre 4 pereti denota comoditate si putin snobism.
Oamenii devin comozi odata cu trecerea anilor. Refuza sa mai ia parte la activitatile care in copilarie insemnau desfatare. Oamenii devin vulnerabili si pasivi odata cu trecerea anilor. S-au invatat prost. Si pe mine ma depaseste situatia. 2 zile la rand sa nu gasesc om care sa iasa macar din cei 4 pereti in care e angrenat, pentru ca afara e “Iadul alb”, situatia ma depaseste si ma intristeaza. Acum 10 ani era motivul suprem pentru care sa nu se stea in casa, acum este motivul pentru care sa nu-ti parasesti cuibul.
Am iesit aseara de nebun, prima noapte cu zapada multa in jur. Toti fugeau spre camine/camere, voiau caldura. Eu cautam frig, zapada si fulgi. Am stat o ora in zapada, pe spate, pe burta, am visat, am resimtit clipele copilariei. Mi-a omorat tot stresul pe ziua aceea. A fost terapie curata. O ora ancorat in zapada, departe de tot ce inseamna griji si ganduri, inseamna evadare. Si multi refuza sa mai vada asta, acum se gandesc la sanatate, la haine, la aspect estetic si fizic. Gandesc prea mult situatia cand ar trebui sa se lase dusi de val, uneori e bine sa nu gandesti prea mult.
Iubesc perioada asta. N-am mai spus “te iubesc” unei tipe de 2 ani si ceva, si atunci mai mult aruncat de nevoie. Dar zapezii de afara ii pot spune “te iubesc”. Pentru ca ea este evadarea. Si mi-ar placea ca si cei din jur sa evadeze cu mine, sa evadam in grup.
Nu stiu cum s-a vazut totul de la tine din Regie, dar prin Bucurestiul in care locuiesc eu a fost viscol si ger…
Am iesit pe “viscolul si gerul” de care se plangea lumea si tot nu mi s-a parut. Doar ca lumea a devenit mai comoda.
Lumea a incetat de mult sa se bucure de lucrurile cu adevarat frumoase.
Din pacate, eu nu m-am putut bucura de zapada, asa cum te-ai bucurat tu. In Pitesti, de abia ieri a nins, dar stratul de zapada nu a fost prea generos, spre deosebire de Bucuresti. Daca as fi fost si eu la camin, in Bucuresti, as fi facut acelasi lucru pe care l-ai facut tu.
Evadarea mea a fost o mica plimbare prin ninsoare, mi-a umplut inima de bucurie si probabil ca s-a si vazut, pentru ca zambeam ca o nebuna si lumea se uita la mine mirata…
Mda, nici nu puteai sa mergi pe strada ca batea vantul si ningea foarte tare …. nu e chestie de “comoditate”. A fost viscol si a nins prea mult… nu degeaba sunt munti de zapada peste tot… Poate tu ai iesit sa te joci cand s-a mai linistit putin , asear sau azi,….
eu aseara , am iesit cu 3 prieteni sa ne batem cu zapada doar pentru a ne reaminti cum era cand eram copii, adevarul este ca am tras 20 de minute de ei dar a fost frumos cand am cazut pe jos si m-au umplut cu zapada sau cand unu a iesit din scara si a ajuns cu cracii in sus
))
O bere, in zapada. Ce zici, antonim, reteta succesului, scopul vietii? Da sau ba?
Let’s get drunk. Unde?