Desenele de ieri si de azi.
Cati va mai aduceti aminte de desenele animate de odinioara? De nume precum Yogi Bear,Tweety, 2 Stupid Dogs, Donald Duck si asa mai departe? Desene fara violenta,care provocau haz si zambete oricarui copil ce le viziona,desene slab schitate,dar adevarate opere de arta.Ce fericit eram cand vedeam pe Cartoon Network “Next Saturday,a all new Yogi Bear marathon” sau anunturi de genul.Vedeam aventurile lui Yogi si Bubu,peripetiile celor 2 caini din 2 Stupid Dogs,vanatoarea pentru Bugs Bunny,toate oferindu-mi placere si bucurie.Ma incanta aceasta lume a animatiilor,voiam si eu sa iau parte din ea.Ea era cea care la 6-8 ani ne arata in episoade de Mos Craciun,Mos Ene,zane fermecate si spiridusi…ea era cea care inca ne tinea in acea copilarie inocenta si ne dadea sansa de a visa inca de fiecare Craciun ca va veni Mosul,seara ne dadea vise intr-o lume a zanelor si magiilor,a frumusetii si irealului.Aceste desene ne tineau inca in copilaria pe care orice persoana trebuie sa o traiasca la maxim si sa o prelungeasca cat mai mult cu putinta,caci ea e cea mai frumoasa parte a vietii.
Acum,in pragul evolutiei si in epoca vitezei,aceste desene au ajuns relicve,praf depunandu-se pe numele de marca de odinioara.Acum peste tot vezi desene cat mai violente,batai cat mai epice si sange peste tot,pumni si picioare,tehnici de lupta inventive si schitari haotice,linii si contururi grotesti.Mintea copilului ce vizioneaza nu mai este umpluta de vise si sperante,rasete si zambete.Subconstientul lui este umplut cu seminte de ura,razbunare,dorinta de dominare si setea de putere.In aceasta prima perioada,efectele sunt invizibile…inca ascunse.Dar toate se vor vedea in cativa ani,cand subconstientul va evolua si copilul,acum matur,percepe total astfel lucrurile.Se stie foarte bine ca ceea ce vezi si percepi in copilarie te va afecta pe viata.De la certuri si batai in familie la violenta in desene animate,toate isi vor lasa amprenta asupra unui copil.Il vor schimba la maturitate.Si nu in bine.
ma mai uit cateodata pe la tv…si sunt niste desene…de mai bine le desenez eu ,,,:| niste chestii colorate care se misca pe acolo…si cik vorbesc…
oricum cele mai tari erau alea cu tom si jerry :X ..si ma mai uitam eu la cow and chicken(melodia din generic o am si acum sonerie pe tel) si nu m`am mai uitat la desene de cand au dublat inlimbao romana pe CN ..:( …ca parca nu mai au nici un farmec
Pacat! Tot ce se intampla acum e o mare nebunie. Iar generatiile de azi sunt din ce in ce mai ciudate. Copiii nu mai stiu sa se joace si sa se bucure de lucrurile simple. Parintii ii invata prost rasfatandu’i pana la refuz si lasandu’i in fata televizorului sau calculatorului, izolati de lume, pentru ca ei au treaba sau … pur si simplu nu au chef sa stea pe capul lor.
Desenele din ziua de azi nu mai sunt ce a fost asta e clar!
Tin minte ce frumoase erau desenele, atunci cand eram mica, eram hipnotizata cand venea vorba de desene, imi placeau la nebunie …exemple pot fi destule : Tom & Jerry, Familia Flinstone, Familia Jackson, Johnny Bravo, Looney Tunes, Scooby Doo etc.
sau filmele animate precum : Anastasia, Lady and the tramp, Beauty and the Beast, Pisicile aristocrate and so on …
Ma uit la verisoara mea si o vad cum se joaca …. [un exemplu ar fii urmatorul : atunci cand se joaca cu papusile trebuie ca una dintre ele ... [de obicei ea spune si face] sa fie un personaj negativ care isi uraste prietena si o bate sau o omoara … ma rog sunt diverse cazuri … ] un astfel de exemplu e o demonstratie perfecta pentru a spune ca desenele din ziua de azi …chiar influenteaza negativ mentalitatea copiilor …
in concluzie : generatiile din ziua de azi se duc de rapa !
ce ma mai chinuiam eu sa imi fac freza ca a lu` Johnny Bravo
)))
) care era cel mai adevarat…si mancam spanac numai ca sa imi creasca muschii…chiar daca nu`mi placea..
dar sa nu uitam de Popey …parca asa se scria
thats for sure, dude
Of of acu ma supar mah
Glumesc …. nu ma supar.
Da intradevar e o diferenta intre desenele care le-am vizionat cand eram mic si cele care sunt acum la tv…dar trebuie tinut cont de o chestie aici.E vorba de doua culturi diferite de desene de care vorbim.Vom urmari umpic si evolutia lor in timp.
Si cateva concluzii de sfarsit.
Cultura CArtoon Network(sa-i spunem asa)
Da intradevar chiar eram fericit cand eram mic si vizionam cu o sete de copil naiv desenele in care scooby doo si scrappy urmareau fantome sau looney toons isi faceau de cap pe televizor.Dar inevitabil s-au schimbat cu timpurile.Pe masura ce am crescut parca desenele deveneau tot mai proaste si mai stupide..cu un umor ciudat si chiar teribilist.Da in mintea mea si clasicele acelea intra la critica deoarece nu va suparati …Tom si Jerry de mama naibii retine copilu mah? CA e misto sa dai cu tigaia in cap la cineva sau sa-i prinzi degetele la Pian si dupa aia sa te razi cum is se umfla ca la TV.Si mai rau acum vedem la tv CAMP LAZLO un desen animat in care prima data cand am vazut ma intrebam ce mama naibii is alea ca nu arata nici a animale sau ce sunt(nici acum nu imi pot spune).Deci concluzia e ca in vremurile lor erau distractive si amuzante (da chiar daca isi dadeau cu tigai in cap) in schimb acum avem parte de un exemplu de prostie cu semnalizare.Adica ce e asa amuzant sa ai o lipitoare lipita pe cap?Si Jhonny Bravo erau amuzante in vremea lor…acum parca din tipul jmecher care avea umpic de ghinion si nu reusea sa puna mana pe femei, a ajuns un retardat mintal care e constant pacalit si toata lumea isi bate joc de el+ca are ghinion si nu poate pune mana pe femei.Deci concluzia e ca Cartoon Network edeja un program la care te uiti daca vrei sa iti distrugi si ultimii neuroni.
Cultura Manga-Anime(Da desenele de pe animax sau A+ sau etc.)
Deci in primu rand…acest tip de animatie si benzi desenate sunt o cultura de sine statatoare.Si acum faza de brutalitate si etc ….Voi ati observat chestiile alea din josu ecranului? Alea cu 16, 18 etc?Da chiar peste tot in lume se fol la Anime-uri.Deci nu e vina creatorilor ca Blood+(de mentionat ca e 16+ la varsta) de ex e vizionat de copii de 12 ani in care sunt de multe ori retezari de capete si etc.LA fel si cu Hentai-urile(aka versiunea porn la animeuri) cine plm poate opri copilu de 12 ani sa intre pe net pe site-uri de genu?NIMENI OAMENI NIMENI.
Deci nush in concluzie dragi copii de 14- ani va rog incercati sa va ganditi umpic la mesajul pe care acestea le transmit.De ex da DBZ-Dragon Ball Z are ff multa violenta.Dar nu tre sa retii ca tre sa iti bati inamicu pana ajungi cu cadavru lui pana in centrul pamantului.Tre sa retii ca niste idioti vor sa cucereasca universul si doar o mana de razboinici pot sa ii opreasca.Re retinut copii nu pot pricepe chestiile astea adica nu pot face o diferenta intre mesajele transmise.Si baza asta e la cultura manga anime ..transmit IN FINAL(adica la sfarsitul seriei poate) mesajul, de ex binele triumfa asupra raului.SI de retinut ca Dragon BAll nu e recomandat copiilor sub 15-16 ani.
Cum am mai zis…nu vreau sa supar pe nimeni..fiecare isi exprima parerea aici..deci nu arat cu degetul spre nimeni.
asa ca dragii mei bloggeri si prientenul meu Antonim
/Cheers and as always I love Mar Verde.
Adevarat si ce a expus Cript Lord dar si Antonim. Am crescut intr-o perioada “de tranzitie” din punct de vedere al animatiilor. Am prins si generatia tom si jerry, looney tunes, yogi bear, sylvester and tweety s.a.m.d., dar si inceputul in tara noastra a animeurilor, care de asemenea m-au captivat(incepand cu dragon ball Z). Foarte buna observatia lui Cript Lord referitoare la varsta, desenele au evoluat, daca tu la 10 ani te uiti la animeuri care mai de care mai sangeroase ca iti place sa vezi “magii” si capete retezate, si mult, mult sange si batai, problema ta. Daca insa le vizionezi la o varsta mai inaintata, percepi mesajul simplist, ca unii is rai, si cei cativa buni evolueaza incercand sa-i opreasca din a cuceri/distruge lumea. Dragon Ball, de asemenea de luat aminte, nu Dragon Ballz Z, erau desene mai pasnice si mai amuzante, cand era Songoku mic si aduna cele 7 sfere legendare pentru a-si pune o dorintam sugera efortul depus pentru a-ti indeplini scopurile. Dar avem de-aface cu o generatia care are nevoie de violenta, de aceea atat creatorii de Manga si Anime, cat si cei de la Warner Bros. si-au modificat mai mult sau mai putin desenele animate, pentru a prinde la tineri.
Peace!
da intradevar astea erau desenle noastre de veci si pururi amin.
acum timpurile s-au schimbat, cateodata, imi este dor de acele momente in care veneam acasa si deschideam tv pe tvr1 si ma uitam la dbz. oricum timpul este trecator si acum nu putem decat sa ne amintim de vremurile alea.copilaria merita traita in orice mod ca doar pt asta este facuta. la fel si viatza
este foarte trist sa vezi cat de mult sa schimbat lumea…..acum copiii mici pana in 8 ani nu mai au aceeasi bucurie de a se uita la desena clasice si amuzante(ex:Tom&Jerry), cauta cat mai mult desenele negative, fara sens ,care transmit mesaje ce le schimba modul de a gandi pana si comportamentul…
Desenele s-au schimbat o data cu trecerea timpului si cu evolutia conceperii acestora, valabil fiind si pentru filme si pentru videoclipuri. Da, intr-adevar Tom&Jerry, Cow&Chicken animatii cu care am crescut se pot numi desene. Erau facute pentru a amuza, pentru a te destinde, pentru a uita de realitate. La fel si Scooby Doo si chiar si animele, cele de inceputuri aduceau bucurie, mister, placere. Acum insa…
Nu se poate ca intr-un desen animat sa nu existe un motiv politic sau o dezbatere sociala, rasism, nu pomenesc de violenta. Mie imi par fabule animate majoritatea. Motivul orfanului, parvenitului, neimplinitului…Scooby Doo de exemplu. La inceputuri era foarte creativ dar si educativ. Perfect pentru orice varsta. Erai curios sa aflii cine va fii vinovatul si pe ce motiv. Urmareai firul, doreai sa contribui si tu la descoperire. Deci apropo de neuroni ti-i punea la contributie. Acum totul a devenit comercial..actori, moda chiar si politica si subtitlitati ironice adresate unor personalitati reale. Ok, nu e rau dar mie nu imi par adecvate pentru orice varsta. Da, problema desenelor e ca sunt prea realiste, transpuse intr-un plan de fantezie unde producatorii se bat pe efecte speciale si grafica ( se observa in special la anime). Sunt adaptate la societatea de azi si asta le face sa fie atat de deplorabile. Poate daca chiar ar fi imaginatie pura, fantezism, magie, fara ironii ce trimit spre real ar fi desene in adevaratul sens al cuvantului.
Nu zic ca au evoluat in rau sau in bine. Marturiesc ca eu sunt dependenta de cartoons si anime si ma orientez dupa poveste sau dupa calitatea imaginii. Dar atunci cand caut ceva extraordinar dpdv al efectelor, culorii etc admir minutiozitatea conceperii grafice si nu desenul in sine. Deci urmaresc cu totul altceva.
Copiii din ziua de azi de cand se nasc au un calculator in casa. ( majoritatea). Ce defineste un copil? Curiozitate. Si internetul e perfect pentru asta.Ceva inevitabil sa devina maturi sau obsedati de anumite lucruri. CIcle of life.
PS: Nu mi-au placut Tom&Jerry de la inceputuri..adica de ce intotdeauna soarecele ala trebuia sa “castige”? ( de obicei)..si inca prin ce mijloace..neamuzant pentru mine dar whatevar, de gustibus non discutandum.
Frumos post Retro.Din pacate, e destul de vechi acest subiect ( l-am scris acum un an si ceva), cred ca daca ar fi sa-l rescriu, as face-o intr-o maniera mult mai persuasiva.
De ce mai persuasiva? Pentru ca inca raman la idea principala ce trebuie desprinsa din tot postul : desenele animate de ieri parca au un + fata de desenele animate de azi.Erau mult mai inocente si mai ingenioase.Ca sa fac o paralela, mi-am luat acum 2 saptamani toate sezoanele la Ed Edd & Eddy si Dexter’s Laboratory, ma uit cu placere zilnic la 2-3 episoade si inca mi se par ideale pentru o copilarie reusita.
Dar exista intotdeauna simpla sansa ca noi sa fim prea subiectivi si acum, atingand o varsta mai inaintata, sa nu mai intelegem pur si simplu cu adevarat desenele de azi (desi ma indoiesc).
De ce trebuia sa castige Jerry intotdeauna? Pentru ca daca se termina un episod in care el era prins, tot farmecul disparea cred.Era daca vrei echivalent cu Road Runner si Coyote Ugly, mereu castiga primul
Mi-a placut placere sa-ti citesc opinia Retro_41l
Mi-a placut cum a fost pusa problema. Sincer, nu ma asteptam la un raspuns, cred ca am facut-o pentru mine mai mult. Multumesc si pentru raspunsul la intrebare, da intr-adevar isi pierdea din fantezie. Si gandindu-ma acum, Tom&Jerry are multe de aratat: ambitie, vointa chiar speranta. Desi esti mic poti! Of si asta o sa para traznit , de fapt si e si nu stiu de ce mi-a venit ideea asta. Majoritatea desenelor bune sunt de prin 50′, al doilea razboi mondial se termina in 45′ oficial dar vine perioada de recuperare care se lasa cu intamplari nefericite si conflicte ( de ce is aia beneficiari de razboi cu prioritati mai mari tralala..politics). Ma gandesc asa, la cealalta extrema, ca totusi, desenele raman fabule de la fondare. Bossu ala mare te ameninta? Are salariul triplu al tau si pentru asta poate sa te manevreze cum vrea? Nu. “Iei tigaia din bucatarie si ii dai in cap”..anyway, got the idea :p.
PS: Eu mi-am luat recent Courage, the cowardly dog dupa ce m-am uitat la un videoclip [ Tool- The pot ]. Dupa nici 30 de secunde mi-am zis: “.. ferma aia din pustiu cu bunicuta aia..ahaa , evrika! Au lasat impact asupra mea. Acum rar sa-mi amintesc o animatie noua, pot sa o revad si sa nu-mi amintesc mare lucru. In schimb la Courage imi aminteam fiecare episod si totusi continuam sa rad ( how evil am i, poor doggy) ca prima data. Cred ca e valabil si pentru Tom&Jerry, Cow&Chicken, 2 Stupid Dogs etc. Ramai cu ceva.
Courage a fost pentru ceva timp desenul meu preferat.Faza cu “you stupid dog, you make me look bad, hugabugabuga” mereu m-a amuzat teribil, desi se repeta teribil.
Vad ca ai gusturi bune, Cow&Chicken si 2 Stupid Dogs nu erau chiar desene de vizionat la prima vedere, dar trebuie sa recunoastem, creau dependenta.Daca intrai in lumea personajelor, te prindea.
Eh, eu te invit sa mai treci pe aici cand vrei, blogul dateaza de prin decembrie 2007 (deci are ceva istorie) si eu sper sa-l tin cat mai mult.Sa ne auzim cu bine