Timpul si iluzia.
Posted by antonimul on February 21, 2008

Timpul.Probabil cel mai de pret lucru pe care omul nu-l are sub control.Am ajuns intr-o epoca a vitezei,a alergarii dupa bani si stare sociala,a incercarii de valorificare a timpului pe care nu-l mai avem.Cand eram mai mic si lipsit de griji,timpul lucra parca in favoarea mea.Ziua trecea greu,bucuria era mare ca puteam bate o minge data dracu in fata blocului ore in sir,jocurile copilaresti precum pititea/capra/castelul/tarile tineau parca o vesnicie…si la sfarsit de zi,cand intram in casa,eram fericit.Simteam cum energia din mine a fost disipata intr-un mod pozitiv si ma duceam la somn pregatit ca ziua urmatoare sa o iau de la capat,plin de viata si bucurie.Nimic nu-mi putea zdruncina lumea: ca ploua,ca ningea,ca era vant sau viscol,timpul era de partea mea.Niciodata nu ma parasea si mereu ma avea sub veghe,atent sa nu-l irosesc si sa profit de el.Acum am ajuns la 18 ani o persoana sictirita,prea obosita cand vine de la scoala sa mai face ceva,plina de somnolenta si care prefera sa-si piarda timpul dormind sau cutreierand un internet obositor si creator de dependenta.Ma simt ca o victima a societatii si sistemului,obligat sa-mi pierd atatia ani si sa-mi bat capul atata timp pentru a iesi la sfarsit de ciclu cu o diploma si cu gandul : “Acum ce?”.Da…”Acum ce?” pentru ca o diploma in mana,oricat de aratoasa si cat mai sugestiva nu implica neaparat si un loc de munca bine platit,nu inseamna ca daca ai terminat fabuloasa facultate X esti aranjat pe viata.Inseamna doar un plus,doar un plus ce l-ai platit cu ani intregi de stres,nervi,insomnie,oboseala.
In fiecare dimineata de dupa weekend,acele 2 zile in care iti revii din punct de vedere fizic si moral pe mai multe planuri,te scoli la o ora cat mai in zori de dimineata si iti vine un gand fara sa vrei: “Sa-mi bag p*la.Iar e luni“.Te scoli cu jumatate de corp balaganandu-se si cu ochii injectati si impaianjeniti privind in spate la patul cald pe care il lasi in urma,chemandu-te parca sa-i mai tii companie pentru cateva ore.Dar nu poti.E luni,e dimineata.Serviciul/scoala face parte din zilnica ta indatorire pe care trebuie sa o respecti si sa o onorezi.Te speli,mananci si te imbraci corespunzator,incercand sa te pregatesti psihic pentru monstruozitatea ce te asteapta dupa usa apartamentului/casei: Rutina.Aceeasi rutina ce iti tine companie 5 zile pe saptamana,aceeasi rutina ce-ti provoaca sila si te face sictirit,aceeasi rutina ce iti fura vitalitatea,ajungand intr-un final sa uiti de tine.Ajungi sa uiti de tine,sa uiti ca odinioara stiai doar Fericirea,sarutai mana Bucuriei si te casatoreai zilnic cu Iubirea fata de tot si toate.Ajungi sa uiti ca odata simteai ca traiesti,ca odata radeai cu pofta de viata si te bucurai primavara cand natura prindea viata si te imbratisa.Acum doar o calci in picioare in drumul tau spre alte treburi.Acum ti-a trecut copilaria.Acum clepsidra iti da bice pe spatele tau odata drept si neted si acum plin de bataturi si cicatrici.Acum Chronos nu mai exista pentru tine,e doar o amintire.
Posted in Pareri si idei | No Comments »



